{"id":37618,"date":"2025-06-18T12:23:00","date_gmt":"2025-06-18T12:23:00","guid":{"rendered":"https:\/\/platformarhea.ro\/?p=37618"},"modified":"2026-08-14T12:25:11","modified_gmt":"2026-08-14T12:25:11","slug":"adolescenti-romani-si-imigranti-adusi-impreuna-prin-ateliere-de-teatru-muzica-si-film-de-bogdan-balan","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/platformarhea.ro\/en\/2025\/06\/18\/adolescenti-romani-si-imigranti-adusi-impreuna-prin-ateliere-de-teatru-muzica-si-film-de-bogdan-balan\/","title":{"rendered":"Romanian and immigrant teenagers, brought together through theater, music, and film workshops (by Bogdan B\u0103lan)"},"content":{"rendered":"
\n\t\t\t\t
\n\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t

Reportaj amplu \u00een \u0218coala9<\/h3>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

S\u0103 faci pun\u021bi \u00eentre culturi foarte diferite \u00eenseamn\u0103 timp \u0219i \u00een\u021belegere. F\u0103r\u0103 s\u0103 judece, o m\u00e2n\u0103 de arti\u0219ti din Bucure\u0219ti au organizat timp de jum\u0103tate de an ateliere pentru adolescen\u021bi rom\u00e2ni \u0219i din Orientul Mijlociu \u0219i Apropiat.\u00a0<\/h4><\/div>

La final de aprilie s-au \u00eencheiat Atelierele NEST – Nurturing Expression and Social Togetherness, proiect demarat de Asocia\u021bia Rhea \u00een noiembrie anul trecut. Proiectul a c\u0103utat s\u0103 apropie preadolescen\u021bi \u0219i adolescen\u021bi din Orientul Apropiat \u0219i Mijlociu \u0219i din Rom\u00e2nia, dar \u0219i s\u0103 mai \u201edeschid\u0103\u201d familiile de imigran\u021bi fa\u021b\u0103 de Bucure\u0219ti cu tot ce ofer\u0103 el, prin frecventarea c\u00e2torva evenimente culturale, teatru, film sau expozi\u021bii.<\/p>

Echipa Rhea e format\u0103 din Ruxandra Simion, dramaturg\u0103, Anca Munteanu, dramaturg\u0103 \u0219i actri\u021b\u0103, \u0219i Cristina Iliescu, regizoare de film. \u00cen acest proiect li s-a al\u0103turat muzicianul Mohammad Hadi Mogoei \u0219i Cristina Ciobanu, facilitator de activit\u0103\u021bi culturale pentru tinerii refugia\u021bi \u0219i migran\u021bi. Proiectul a beneficiat de sprijinul Activ Random, o organiza\u021bie care implementeaz\u0103 proiecte culturale \u0219i ofer\u0103 suport tinerilor refugia\u021bi \u0219i migran\u021bi din Rom\u00e2nia. \u00a0<\/p>

Cristina, care lucreaz\u0103 \u0219i la Activ Random, a remarcat de-a lungul timpului c\u0103 beneficiarii din \u021b\u0103rile arabe se simt mai confortabil \u00een pozi\u021bia de spectator al artelor performative \u0219i s\u0103 participe la ateliere de desen, de exemplu, dar nu \u0219i ca participan\u021bi la ateliere de muzic\u0103 \u0219i teatru, care presupune o expunere care uneori contravine de felul cum au crescut. \u0218i \u00een cadrul NEST au f\u0103cut mici modific\u0103ri pe parcurs. Totul ca cele dou\u0103 lumi s\u0103 vin\u0103 mai aproape.\u00a0<\/p><\/div>

<\/div>

\u201eE vreme bun\u0103 \u0219i pre\u021burile sunt mult mai mici ca \u00een Iran\u201d<\/h4>

\u201eMiezul\u201d proiectului a fost atelierul de teatru coordonat de Anca Munteanu \u0219i Ruxandra Simion. Pornind de la experien\u021ba Anc\u0103i care a coordonat o trup\u0103 de teatru de adolescen\u021bi refugia\u021bi din Ucraina, Djerelo, cele dou\u0103 dramaturge au constatat nevoia de comunitate \u0219i comunicare dintre tinerii din Orientul Mijlociu \u0219i Apropiat cu cei de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103 din Rom\u00e2nia. Dorin\u021ba ini\u021bial\u0103 a fost de a lucra \u00een centrele de refugia\u021bi, dar acestea au o politic\u0103 foarte strict\u0103, spun ele.\u00a0<\/p>

Din experien\u021ba lor, copiii care vorbeau deja limba rom\u00e2n\u0103 s-au integrat mai repede dec\u00e2t cei care nu o st\u0103p\u00e2neau.\u00a0
\u201e\u00cen teorie e minunat s\u0103 faci un atelier multilingv, s\u0103 integrezi, dar \u00een practic\u0103, de fapt, tot copilul care vorbe\u0219te limba minoritar\u0103 trebuie s\u0103 fac\u0103 un efort s\u0103 \u00eenve\u021be limba majoritar\u0103\u201d, spune Ruxandra. La \u00eenceput, au venit \u0219i copii din Siria \u0219i Irak al\u0103turi de copiii rom\u00e2ni. Pe parcurs, majoritatea copiilor arabi au abandonat atelierul, a\u0219a c\u0103 s-a format un grup din \u0219ase copii rom\u00e2ni \u0219i doi iranieni.\u00a0<\/p>

Am ajuns s\u0103-i cunosc pe copiii din proiect \u00een prima jum\u0103tate a lui aprilie, atunci c\u00e2nd emo\u021biile \u00eencepeau s\u0103 creasc\u0103. I-am prins \u00eentr-o sal\u0103 \u00eenchiriat\u0103 de pe bulevardul Elisabeta, \u00eentr-un moment \u00een care primeau indica\u021bii despre cum s\u0103 presteze \u00een momentele urm\u0103toare (mai ales \u00een prezen\u021ba mea), \u00een timp ce cutiile de pizza a\u0219teptau s\u0103 \u00eenceap\u0103 pauza.\u00a0<\/p>

\u201eLocuiesc \u00een Rom\u00e2nia de 4 ani \u0219i am \u00eenv\u0103\u021bat limba \u00een 3 luni. Am \u00eenceput s\u0103 vorbesc bine, s\u0103 iau note bune la \u0219coal\u0103, m\u0103 pricep bine la \u0219coal\u0103 pentru un copil care a fost aici doar 4 ani, a\u0219a zic \u0219i colegii. Fac \u0219i sporturi. \u00cen Rom\u00e2nia m\u0103 simt mult mai bine pentru c\u0103 \u00een \u021bara mea e mult\u0103 poluare, \u00een timp ce aici m\u0103 bucur \u0219i de bun\u0103tatea oamenilor\u201d, \u00eemi poveste\u0219te Parsa, 12 ani. Acesta \u0219i-a asumat misiunea de a-l integra \u0219i pe cel de-al doilea b\u0103iat venit mai t\u00e2rziu, Adrian (13 ani) c\u0103ruia Parta i-a tradus cu mare seriozitate din rom\u00e2n\u0103 \u00een persan\u0103 fiecare informa\u021bie necesar\u0103. \u201eM\u0103 simt ok aici pentru c\u0103 e vreme bun\u0103 \u0219i pre\u021burile sunt mult mai mici ca \u00een Iran\u201d, mi-a spus \u0219i Adrian care a ajuns de c\u00e2teva luni \u00een Rom\u00e2nia.
A existat \u00een cadrul atelierelor \u0219i o parte de scriere dramatic\u0103, care a implicat ce elucidarea a ce \u00eenseamn\u0103 un concept, ce \u00eenseamn\u0103 o pies\u0103 de teatru sau citirea unor texte cum ar fi \u201eTata este \u00een Atlantida\u201d, \u00a0de Javier Malpica, o pies\u0103 despre migra\u021bia mexicanilor \u00een SUA, un prilej de discu\u021bie care a fost urm\u0103rit cu interes de tineri.\u00a0<\/p>

\u201eA fost impresionant pentru noi, pentru c\u0103 ei au \u00een medie v\u00e2rsta de 13 ani \u0219i au fost foarte receptivi \u0219i au reu\u0219it s\u0103 identifice rela\u021biile, conflictele. Asta chiar a fost o performan\u021b\u0103, pentru c\u0103 sunt adul\u021bi care au terminat licen\u021ba \u0219i nu pot s\u0103 fac\u0103 asta\u201d, spune Anca.\u00a0<\/p>

Atelierul a evoluat prin jocurile de improviza\u021bie c\u0103tre interesele lor. \u00cencep\u00e2nd cu exerci\u021bii de activare, aten\u021bie \u00een spa\u021biu \u0219i energizare \u0219i apoi la construc\u021bia de personaj \u0219i improviza\u021bie, exerci\u021biile au devenit din ce \u00een ce mai avansate.\u00a0<\/p>

Au aflat pas cu pas ce \u00eenseamn\u0103 construc\u021bia unui spectacol. \u201eCopiii au \u00eenv\u0103\u021bat disciplina \u0219i elemente minime de regie, elemente minime de scenografie \u0219i, dup\u0103 \u0219ase luni de lucru, i-am v\u0103zut schimba\u021bi\u201d, spune una dintre coordonatoare.\u00a0
Adolescen\u021bii mi-au povestit ce p\u0103r\u021bi le-a pl\u0103cut cel mai mult. \u201eTrebuie s\u0103 te lup\u021bi ca s\u0103 atingi m\u00e2inile adversarului. C\u00e2nd jucam Ninja \u00eemi pl\u0103cea concentrarea \u0219i strategia pe care trebuie s\u0103 le am: c\u00e2nd s\u0103 atac, c\u00e2nd s\u0103 m\u0103 ap\u0103r\u201d, spune Eliza, 14 ani.\u00a0<\/p>

\u201eAm \u00eenv\u0103\u021bat cum s\u0103 ne auzim vocea mai bine \u00een sal\u0103. \u00cemi place c\u0103 Anca e atent\u0103 atunci c\u00e2nd nu vorbesc clar sau mi\u0219carea scenic\u0103 nu e natural\u0103\u201d, a apreciat Ioan, 14 ani.<\/p>

\u201eF\u0103r\u2019 de triste\u021be \u0219i f\u0103r\u2019 de plictiseal\u0103\u201d<\/h4>

\u00cen cele din urm\u0103 au lucrat la interpretarea piesei \u201eSalvia\u201d, scris\u0103 de Ruxandra Simion. Aceasta e o adaptare dup\u0103 basmul \u201eTinere\u021be f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u021be \u0219i via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 de moarte\u201d, basm cult al lui Ioan Slavici. \u201eE o pies\u0103 potrivit\u0103 v\u00e2rstei lor, destul de universal\u0103. Un text prea politic sau prea contemporan i-ar fi inhibat\u201d, adaug\u0103 Anca.\u00a0<\/p>

Povestea Salviei este cea a unei prin\u021bese care merge \u00een c\u0103utarea unei vie\u021bi \u201ef\u0103r\u2019 de triste\u021be \u0219i f\u0103r\u2019 de plictiseal\u0103\u201d. Aceasta c\u0103ut\u00e2ndu-\u0219i distrac\u021bia descoper\u0103 c\u0103 se las\u0103 p\u0103c\u0103lit\u0103 prea u\u0219or \u0219i c\u0103 ajunge s\u0103 contribuie la distrugerea lucrurilor din jur, pentru ca mai apoi s\u0103-\u0219i con\u0219tientizeze for\u021ba vindec\u0103toare care deriv\u0103 din numele s\u0103u (salvia este cunoscut\u0103 pentru beneficiile sale, n.r.) \u0219i s\u0103 se concentreze pe a face bine.<\/p>

\u201eE un text frumos, folose\u0219te o limba rom\u00e2n\u0103 frumoas\u0103 \u0219i mai veche. Dar \u0219i tema e una potrivit\u0103. Po\u021bi s\u0103-l interpretezi \u00eentr-o cheie a migra\u021biei, po\u021bi s\u0103-l interpretezi \u00eentr-o cheie a \u00eenc\u0103lzirii globale. Eu a\u0219a l-am interpretat. E despre \u00eenc\u0103lzirea global\u0103. \u0218i apoi e \u00eentoarcerea acas\u0103, c\u0103l\u0103toria unei prin\u021bese. Deci e \u0219i un text despre migra\u021bie\u201d, mai spune aceasta.\u00a0<\/p>

Carina (12 ani) a perceput piesa ca fiind despre cum oamenii au mereu un sentiment de nemul\u021bumire \u0219i o caracterizeaz\u0103 pe protagonist\u0103, pe Salvia, ca fiind foarte u\u0219or plictisit\u0103 de lucruri. Parsa, care are rolul de spirit al p\u0103durii \u0219i de companion al protagonistei, spune despre Salvia c\u0103 e \u201eo fat\u0103 care vrea s\u0103 fie liber\u0103\u201d. Iar Alma (13 ani), a c\u0103rei experien\u021b\u0103 \u00eencepe de acas\u0103, unde \u00een jocurile cu fra\u021bii ei f\u0103cea mici piese de teatru, apreciaz\u0103 piesa pentru c\u0103 \u201ea avut un \u00eenceput \u0219i un cap\u0103t cu sens\u201d. Spectacolul a necesitat disciplin\u0103 din partea tinerilor actori, schimb\u0103ri de recuzit\u0103, de decor. Irina (14 ani) a avut rolul Prin\u021bului cel R\u0103u. \u201eUn rol unde trebuie s\u0103 fiu serioas\u0103 \u0219i rea iar asta e un pic greu. E o provocare s\u0103 am un personaj masculin. La costum \u00eemi place pelerina \u0219i croiala. \u00cemi place personajul c\u0103 e serios. Uneori \u00eemi imaginez c\u0103 sunt \u0219i eu destul de rea, ca el\u201d, a poveste\u0219te fata.<\/p>

Mul\u021bi din beneficiari nu se sim\u021beau confortabili cu pozi\u021bia de a face teatru, totu\u0219i s-au sim\u021bit \u201e\u00een apele lor\u201d atunci c\u00e2nd au participat ca spectatori al\u0103turi de familiile lor la diferitele activit\u0103\u021bi propuse de coordonatoarele de la Rhea. A\u0219a c\u0103 au mers cu familia s\u0103 vad\u0103 expozi\u021bia \u201eP\u0103durea fermecat\u0103\u201d la Muzeul MINA, la spectacolul Baletului Na\u021bional Regal al Georgiei \u0219i la o vizionare a filmului \u201eUnde e casa prietenului meu?\u201d (1987) de Abbas Kiarostami, urmat\u0103 de o cin\u0103 comunitar\u0103.\u00a0<\/p>

\u201eA fost un eveniment foarte reu\u0219it, le-a pl\u0103cut mult. Au venit \u0219i femei de 50 plus. Doamnele au venit la toate evenimentele pe care le-am organizat, foarte dornice s\u0103 activeze cultural. Doamne din Siria, Irak, Afganistan, al\u0103turi de copii. A\u0219 ad\u0103uga c\u0103 la evenimente au fost \u0219i mul\u021bi adolescen\u021bi pe care i-am invitat la ateliere, dar care erau timizi \u0219i care nu voiau s\u0103 mearg\u0103 la ateliere, voiau doar s\u0103 vin\u0103 la spectacol sau la muzeu\u201d, adaug\u0103 Anca.<\/p>

O continuitate sigur\u0103 pe care o va avea proiectul va fi reinterpretarea spectacolului \u201eSalvia\u201d \u00een cadrul festivalului OMFest de anul acesta care are loc cu ocazia celebr\u0103rii Zilei Mondiale a Refugia\u021bilor, pe 20 iunie.<\/p><\/div>

<\/div>

Atelierul de c\u00e2ntat a devenit atelierul de construit instrumente muzicale<\/h4>

La atelierul de muzic\u0103 \u021binut de Mohammad Hadi Mogoei, interpret de muzic\u0103 persan\u0103 clasic\u0103, mutat \u00een Rom\u00e2nia de 3 ani jumate \u0219i unul dintre colaboratorii apropia\u021bi ai Asocia\u021biei Rhea, ideea a fost ca tinerii s\u0103 fie orienta\u021bi c\u0103tre noi pasiuni \u0219i abilit\u0103\u021bi. Mohammad, pe l\u00e2ng\u0103 muzic\u0103, a studiat \u0219i contabilitatea \u00een Iran, iar \u00een prezent lucreaz\u0103 \u0219i ca sudor \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>

Copiii rom\u00e2ni care mai aveau o oarece preg\u0103tire muzical\u0103 le-au vorbit copiilor imigran\u021bi \u00a0despre partituri \u0219i instrumente muzicale.\u00a0<\/p>

\u201eLa \u00eenceput, am observat la adolescen\u021bii din \u021b\u0103ri precum Siria, Liban, Palestina sau din Irak c\u0103 \u00eenc\u0103 p\u0103rin\u021bii nu sunt a\u0219a deschi\u0219i s\u0103-\u0219i lase copilul s\u0103 participe, pentru c\u0103 acolo muzica nu este cunoscut\u0103 sub form[ de art\u0103. Nu c\u0103 e interzis, dar oamenii refuz\u0103 s\u0103-\u0219i lase copiii s\u0103 intre \u00een lumea asta pentru c\u0103 ei cred c\u0103 poate s\u0103 le afecteaze comportamentul\u201d, \u00eencearc\u0103 s\u0103 explice Hadi de unde vine reticen\u021ba. \u00cen cazul celor mai conservatori, ace\u0219tia urmeaz\u0103 cuv\u00e2ntul imamului (preot sau prelat musulman, n.r.) care le spune c\u0103 \u201eDumnezeu nu agreeaz\u0103\u201d, mai spune muzicianul.\u00a0<\/p>

Migran\u021bii iranieni au ceva mai mult\u0103 deschidere inclusiv spre astfel de activit\u0103\u021bi pentru copiii lor pentru c\u0103 ace\u0219tia nu fug de r\u0103zboi \u0219i nu sunt nici neap\u0103rat migran\u021bi economici, crede Hadi. S\u0103 participe la astfel de activit\u0103\u021bi culturale e un fel de frond\u0103 fa\u021b\u0103 de regimul de care au fugit.<\/p>